formal informal

Leader formal si leader informal

Posted on Posted in Economie

Marius Călin BENEA

Prin leadership desemnam capacitatea unui leader, a unui cadru de conducere de a determina un grup de persoane de a conlucra cu acesta in realizarea unui obiectiv pe baza puternicei lor implicari afective si operationale. Leadership-ul presupune un minim de calitati native, care printr-o pregatire adecvata pot fi sensibil potentate, ceea ce se reflecta in amplificarea substantiala a influentei leaderului asupra celor din jur subordonata atingerii anumitor obiective.

In teorie , orice membru al organizatiei poate exercita influenta asupra celorlalti, angajandu-se in leadership. In practica insa, uni sunt in pozitii mai bune decat altii pentru a fi lideri. Oameni cu titluri ca manager, director executiv, supraveghetor sau sef de departament joaca roluri formale sau desemnate de lideri. Ca parte a acestor roluri de la ei se asteapta sa-i infuenteze pe ceilalti, dandu-li-se autoritate specifica pentru a-si dirija subordonatii.

Desigur, prezenta unui rol formal de lider nu este o garantie ca exista leadership. Unii manageri si supraveghetori nu izbutesc sa exercite nici o influenta asupra altora. Acestia vor fi apreciati ca lideri ineficienti. Leadership inseamna sa mergi dincolo de cerintele formale ale rolului pentru a-i infuenta pe altii.

Leaderul formal, reprezinta dreptul legitim al acestuia de a influenta alte persoane in virtutea functiei lor ierarhice in cadrul organizatiei. Formalul se caracterizeaza prin faptul ca atat structura, cat si relatiile dintre membrii organizatiei sunt reglate social, institutional, prin acte normative. Leader-ul poate fi numit sau ales in functie de anumite reglementari legate sau potrivit statutului unitatii respective.

Intre membrii unui grup pot exista relatii interpersonale diverse (conflictuale, prietenesti). Relatiile interpersonale, indiferent de natura lor, nu pot reprima relatiile formale; incalcarea normelor de conduita oficial stabilite sunt pasibile de sanctiuni de diferite feluri stabilite formal.

Se pot ivi oameni care sa ocupe rolurile de lideri informali. Din moment ce acestia nu au autoritate formala, ei trebuie sa se bazeze pe simpatia sau pe aprecierea profesionala de care se bucura spre a exercita infuenta. Deci, leader-ul informal nu reprezinta un drept oficial de a-i influenta pe altii, ci consta in calitatile individuale ale unei persoane de a exercita o influenta in cadrul grupului neformal. Informalul apare fie in cadrul grupurilor formale, fie in afara lor. Ele reprezinta un mod spontan de comportament si se bazeaza pe caracteristici personale. Liderii sunt recunoscuti fara a fi impusi de catre cineva anume, pe baza calitatilor native de a-i influenta pe ceilalti, pe baza abilitatilor lor personale si profesionale. Structura si relatiile interpersonale dintr-un grup informal nu sunt reglementate.

Influenta asupra altora se poate promova prin mai multe cai, de la cea amiabila spre cea coercitiva. Exista mai multe strategii de influentare, dintre care putem aminti :

  • ratiunea presupune folosirea situatiilor in vederea obtinerii celor propuse;
  • prietenia, cautarea sprijinului, magulirea;
  • coalizarea, mobilizarea in cadrul organizatiei;
  • caderea la invoiala, negocierea pe baza unor recompense;
  • agresivitatea , abordarea directa si in fata;
  • autoritatea superioara;
  • sanctionarea, folosirea recompensei.

Unele studii arata ca cele mai utilizate strategii sunt cele bazate pe agresivitate si ratiune, iar cele mai putin folosite sunt cele bazate pe autoritatea superioara si sanctionare. De asemenea, se remarca tendinta liderilor de a exercita o influenta cat mai mare asupra subordonatilor lor.

Astfel, leadership-ul poate fi considerat un proces social prin care leader-ul da ceva celorlalti, urmand ca primeasca din partea acestora ceva in schimb. Faptul presupune intotdeauna incercarea celui care influenteaza de a afecta comportamentul celorlalti. Acest proces este legat si de realizarea obiectivelor propuse, dar si de relatiile existente intre indivizi. Trebuie facuta distinctie intre infuenta pe care o exercita un leader datorita pozitiei sale ierarhice si infuenta pe care o exercita datorita calitatilor personale. Este, in fapt, distinctia intre leader-ul formal si cel informal. Este, desigur, ideal ca cele doua roluri sa fie regasite in una si aceeasi persoana. Aceasta duce la managerul de succes, cel care este atat leader formal, ca si informal. Pe de alta parte, insa, cu cat pozitia pe scara ierarhica este mai joasa, cu atat comunicarea se realizeaza mai usor, relatiile interpersonale sunt mai puternice. Chiar daca leader-ul informal nu este acelasi cu cel formal, managerul inteligent (leader-ul formal) va sti sa foloseasca pozitia si forta de convingere a leader-ului informal in favoarea sa. Astfel, prin influentarea unui singur om se realizeaza, in fapt, influentarea intregului colectiv.

Pentru ca autoritatea formala sa devina efectiva si eficace este necesar sa fie dublata de autoritatea informala. Numai impreuna asigura fundamentul necesar pentru un leadership managerial eficace.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *