turisti-romania

Dezvoltarea durabilă a turismului românesc prin conceperea unor produse turistice competitive

Posted on Posted in Economie

Ovidiu MUNTEAN

Naomi MOLDOVAN

INTRODUCERE

 Turismul este o industrie care beneficiază de previziuni extrem de optimiste pentru viitor, importanţa acestuia devenind din ce în ce mai mare, atât la nivel mondial, cât şi regional, naţional şi local.

Un alt aspect care trebuie subliniat vizează faptul că turismul, ca fenomen, dar şi ca activitate, este unic în felul său tocmai prin acea dependenţă pe care o manifestă faţă de mediul înconjurător, mediul social şi cel cultural, de valorile acestora. Din cauza acestei dependenţe, turismul are un interes de necontestat în a le asigura durabilitatea.

De aceea, produsele turistice comercializate trebuie atent realizate astfel încât să nu afecteze mediul înconjurător şi buna desfăşurare a activităţilor turistice. Totodată, dezvoltarea unor produse turistice competitive duce la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi relansarea zonelor defavorizate.

Scopul acestei lucrări este acela de a sublinia modul în care sunt create produsele turistice astfel încât să satisfacă cât mai bine nevoile turiştilor.

1. Influenţa produselor turistice asupra turismului durabil

Turismul durabil presupune dezvoltarea tuturor formelor de turism, managementul şi marketingul turistic care să respecte integritatea naturală, socială şi economică a mediului cu asigurarea exploatării resurselor naturale şi culturale şi pentru generaţiile viitoare.

Dezvoltarea competitivă a produselor turistice duce la crearea de noi locuri de muncă, atât direct – în sfera producerii şi distribuţiei de servicii turistice – cât şi indirect, prin efectul multiplicator asupra ramurilor conexe.

Lansarea produselor turistice va conduce la efecte deosebite privind legăturile ce se vor realiza între gazde şi turişti, raporturile între modul de a aprecia valorile şi nivelul de trai dintre participanţii la actul de turism, comunicare, schimburi de idei etc

Ineditul unui produs turistic, competent conceput, condiţiile existente, cultura oamenilor şi a locurilor, dublate de ospitalitate, interes, motivaţie şi aspiraţia spre mai bine, vor consacra dezvoltarea unui turism cu adevărat durabil.

Localităţile în care se va desfăşura produsul turistic astfel creat vor deveni spaţii unde se vor asambla toate elementele de dezvoltare durabilă locală.

Va apărea interesul de îmbunătăţire a infrastructurii, de constituire a unei vieţi spirituale a localităţilor avute în vedere. Se va crea astfel suportul îmbunătăţirii serviciilor publice.

Se va observa că produsul turistic exercită o influenţă complexă asupra nivelului general de dezvoltare economică a localităţilor luate în considerare. Se vor realiza astfel obiectivele strategice ce au în vedere asigurarea şi protejarea factorului uman, dotările tehnice şi conservarea patrimoniului, grupate în trei direcţii de acţiune astfel:

  1. Stoparea migraţiei populaţiei din anumite medii defavorizate (ex. mediul rural) şi stimularea revenirii, cel puţin parţial, a populaţiei spre aceste zone;
  2. Asigurarea condiţiilor de trai şi de civilizaţie în mediile respective, stimulând stabilitatea populaţiei active în aceste medii;
  3. Conservarea şi protecţia mediului natural – factor de atracţie a populaţiei autohtone şi străine.

Turismul rural, montan, ecologic şi cultural prin lansarea produsului turistic pe piaţa internaţională, va deveni un ambasador cultural- educaţional, un instrument constant şi nu costisitor – de exemplu continuarea activităţii economice într-un mediu slab productiv (ex. Munţii Apuseni), prevenirea creşterii ratei şomajului, contribuţia majoră la creşterea gradului general de civilizaţie a unei mari categorii de populaţie, mai ales prin ameliorarea condiţiilor igienico- sanitare, a comportamentului social şi cultivarea gustului estetic.

2. Determinarea profilului turistului străin care vizitează România

Pe parcursul lucrării am încercat să observăm cum este percepută România, ca destinaţie turistică potenţială, de către turiştii; care ar fi punctele forte şi cele slabe, oportunităţile şi ameninţările pentru produsele turistice româneşti şi care este imaginea României ca destinaţie turistică, dar și care produse turistice specific româneşti ar fi cele mai interesante pentru turiștii din alte ţări. Pe scurt, am dorit să vedem este percepută România ca destinaţie turistică, în comparaţie cu alte ţări est europene din punct de vedere al potenţialului natural, serviciilor oferite, raportului calitate-preţ etc.

Prin urmare am ajuns la concluzia că România are resurse naturale considerabile, cu un mare potenţial pentru dezvoltarea turismului.

Cele mai multe exemple menţionate de turisti privesc: tratamentele cu apă minerală sau termală din staţiunile balneare şi turismul din staţiunile de pe litoral. România beneficiază, de asemenea, de diversitatea peisajelor naturale (un mediu natural puternic contrastant) şi de călduroasa primire făcută de populaţie străinilor şi care este recunoscută de toată lumea.

O altă parte din turiști pun accent pe faptul că România are potenţial pentru a oferi multe oportunităţi pentru o vacanţă în familie, cu copiii. Pe lângă valorile privind aventura şi familia, mulţi foşti turişti danezi spun că este ieftin să vizitezi România.

Fără intenţia de a prezenta valorile României, aşa cum au fost ele percepute de către turiştii sau operatorii de turism, ne-a atras atenţia părerea exprimată de către turistii care pun accent pe natura. Conform celor spuse de ei, punctele forte ale României sunt: natura nedegradată; viaţa la ţară; patrimoniu; multiculturalitate; diversitate; oraşe mai mici sau mai mari, frumoase şi nedescoperit; stilul de viaţă; siguranţă pentru copii; orientare profundă spre familie; mâncare organică în zonele rurale (bună pentru vegetarieni) etc.

Alți turiști, asociază România şi în special imaginea producătorilor de vacanţe se concentrează cu:

  • o destinaţie de vacanţă nouă, care mai poate fi dezvoltată;
  • o destinaţie convenabilă din punct de vedere al preţurilor produselor turistice;
  • o destinaţie interesantă pentru consolidarea mitului est european;
  • câteva atracţii turistice exotice.

România este o destinaţie care îi surprinde pe cei mai mulţi vizitatori, mai cu seamă datorită aşteptărilor iniţiale modeste. Operatorii de turism deseori se confruntă cu surprinderea pozitivă a turiştilor când merg în România, adesea datorată lipsei totale sau modestelor aşteptări anticipate. Sentimentul de siguranţă este unul dintre aspectele care surprinde pozitiv pe mulţi turişti care merg în România.

Concluzia finală este că ceea ce este necesar pentru România nu sunt neapărat noile invenţii din domeniul turismului. În locul acestora este nevoie de marketing şi atenţie îndreptată spre faptul că această ţară are multe oportunităţi de oferit pentru cei care sunt interesaţi să încerce ceva diferit.

Există numeroase alte sfaturi pe care România le-a primit prin intermediul studiilor privind imaginea ţării, ca destinaţie turistică.

În continuare am prezentat o cercetare de marketing realizată în rândul turiştilor străini sosiţi în Hunedoara și Alba Iulia cu diverse motive de călătorie, în scopul identificării preferinţelor acestora privind obiectivele turistice din România, preferinţele privind serviciile de cazare (tipul de structură de cazare, categoria unităţii de cazare, etc.), tipul de pensiune (pensiune completă, demipensiune, etc.), forma de turism preferată.

Pe baza rezultatelor acestei cercetări, vom realiza un produs turistic forfetar, în zonele indicate de turişti ca fiind cunoscute de aceştia (sau pe care doresc să le cunoască), cu obiectivele turistice care pot fi vizitate în zonele respective (avem în vedere forma de turism: drumeţie montană), cu tipul de cazare cel mai frecvent indicat de aceştia etc.

2.1 Ipotezele cercetării

  • Turişti străini folosesc în proporţie de 50% un mijloc de transport combinat.
  • Mai mult de jumătate din turişti călătoresc în scop de afaceri în România
  • Mai mult de jumătate din turiști consideră oportună introducerea României într-un circuit turistic.

Așadar, mărimea eşantionului a fost de 50 de persoane. Am distribuit 60 chestionare ce pot fi validate pe seama întrebărilor.

Prima variabilă de stratificare a reprezentat-o turiștii cazaţi în tipul de unitate (hoteluri, pensiuni, vile, moteluri), iar a doua variabilă a reprezentat-o mărimea unităţii de cazare în care sunt cazaţi în raport cu numărul de salariaţi. Pentru a asigura reprezentativitatea eşantionului, în selecţia aleatoare a unităţilor de cazare din eşantion în care sunt cazaţi turiştii străini s-a respectat proporţia acestora în total populaţie de cercetat, respectiv :

  • turişti cazaţi în hoteluri                               52 %
  • turişti cazaţi în pensiuni                             42,71%
  • turişti cazaţi în vile, cabane, camping etc.   5,29%

 

2.2 Desfăşurarea activităţii de teren

Pentru a obţine date cât mai corecte şi mai precise am folosit metoda interviului direct, ceea ce a implicat deplasarea la fiecare unitate de cazare în parte şi realizarea unui interviu cu turiştii cazaţi. Informaţiile au fost culese direct de la turiștii cazaţi care au dorit să participe la interviu şi care au fost înştiinţaţi cu privire la tema cercetată şi au fost asiguraţi de importanţa răspunsurilor date. Unităţile de cazare în care au fost cazaţi turiştii (hoteluri, pensiuni turistice, pensiuni agroturistice, vile, cabane turistice etc) au fost alese aleator.

Perioada de desfasurare a chestionarului:16.05.2016 – 29.05.2016

Instrumentul de lucru al acestei cercetări a fost un chestionar, alcătuit din 25 de întrebări grupate astfel:

  • În prima parte a chestionarului au fost întrebări de:
  • de identificare a motivelor turiştilor intervievaţi de a vizita aceste zone ( Hunedoara și Alba Iulia;
  • de identificare a calităţii diferitelor tipuri de servicii solicitate de turişti în timpul şederii;
  • de identificare a aspectelor pozitive şi negative reţinute de turişti;
  • de identificare a zonelor vizitate mai des de turişti.
  • În a doua parte a chestionarului au fost întrebări de identificare a subiecţilor de interviu legate de vârsta, sexul, nivelul de pregătire, ţara de reşedinţă.

2.3 Interpretarea rezultatelor

În urma interviului desfăşurat a rezultat că din cele 50 de persoane intervievate, 32% au indicat vacanţa, ca motiv principal pentru care au venit în Hunedoara și Alba Iulia, 37% afacerile, 23% indică vizite la prieteni şi rude, iar 8% indică alt motiv. Însă observăm că însumând turiştii care vizitează aceste zone pentru vacanţă cu cei care o viziteză pentru vizite la prieteni şi rude rezultă 57% din totalul celor intervievaţi, ceea ce înseamnă că aceştia ar putea fi dispuşi la o drumeţie montană cu vizitarea obiectivelor turistice de mare atracţie (Fig.1).

Fig 1 Motivul principal al vizitei turiştilor

Fig.1 Motivul principal al vizitei turiştilor

În urma interviului, la a doua întrebare, a rezultat că din totalul celor 50 de turişti intervievaţi 34% au indicat Bucureştiul ca destinaţie turistică vizitată în România şi numai 2% au indicat Bucovina. Se observă că, în ordine crescătoare, preferinţele turiştilor intervievaţi se îndreaptă spre Transilvania (21%) şi Munţii Carpaţi (12%). Deci se poate face o combinare de zone turistice pentru realizarea unui produs turistic.(Fig.2.)

Fig.2  Zone vizitate în România

Fig.2 Zone vizitate în România

Ca atracţie principală, turiştii intervievaţi au indicat în proporţie de 36% afacerile şi pe poziţia imediat următoare legenda Castelului și a Cetătii Alba Carolina într-o proporţie de 25%, urmată de drumeţii montane într-un procent de 14%. Doar 6% dintre cei intervievaţi au indicat istoria acestor zone de unde rezultă faptul că aceste două poziţii din urmă ar trebui mult mai mult promovate, atât la târgurile de turism, cât şi în unităţile de primire turistice. (Fig.3.)

Fig.3. Atracţii principale reţinute de turiști

Fig.3. Atracţii principale reţinute de turiști

În ceea ce priveşte oportunitatea introducerii României într-un circuit turistic alături de alte ţări vecine, 68% dintre persoanele intervievate au răspuns „da” şi numai 32% au dat un răspuns negativ, ceea ce arată faptul că România ar fi mult mai solicitată ca destinaţie turistică într-un astfel de circuit.(Fig.4.)

Fig.4  Oportunitatea introducerii   României într-un circuit turistic

Fig.4 Oportunitatea introducerii   României într-un circuit turistic

Se observă din analiza întrebării privind motivele de alegere a României, că 26% dintre turiştii intervievaţi au ales să viziteze România din curiozitate, fiind urmat de recomandări în proporţie de 22% şi de preţ într-un procent de 20%. Într-o proporţie foarte mică (20%) au ales ca motiv de vizitare a României siguranţa, ceea ce demonstrează faptul că trebuie făcut mai mult în ceea ce priveşte siguranţa turiştilor.(Fig.5.)

Fig.5 Motive de alegere a României ca destinaţie turistică

Fig.5 Motive de alegere a României ca destinaţie turistică            

Preferinţa turiştilor în ceea ce priveşte tipul de unitate de cazare utilizat arată că 45% dintre persoanele intervievate au optat pentru pensiuni turistice, iar în ordinea imediat următoare sunt hotelurile de 4-5 stele, în proporţie de 43%. Într-un procent foarte mic sunt campingurile care au fost preferate de 12% dintre turiştii intervievaţi şi asta datorită faptului că sunt foarte puţine unităţi de acest tip funcţionabile şi la o calitate superioară. (Fig.6.)

Fig.6 Tipul de unitate de cazare preferată de turiştii străini

Fig.6 Tipul de unitate de cazare preferată de turiştii străini

În urma acestei cercetări se poate realiza un profil al turistului străin în România, sau un tablou al preferinţelor sale în urma căruia se poate realiza un produs turistic care să corespundă dorinţelor exprimate ale turiştilor intervievaţi.

Iată cum am sintetizat preferinţele:

  1. motivul principal al călătoriei– vacanţă şi vizite – 55%
  2. mijloc de transport folosit pentru sosire

    – autocar             – 46%

    – automobil          – 27%

  1. regiuni preferate a fi vizitate

– Bucureşti            – 34%

– Transilvania        – 21%

–   Carpaţii                – 12%

  1. atracţii specifice căutate în România

– afaceri                   – 36%

–   legende                – 25%

– drumeţii montane – 14%

  1. oportunitatea realizării unui circuit turistic în care România să intre alături de alte ţări

–   Da 68%

  1. factorii de alegere a României ca destinaţie turistică

–   curiozitate       –   26%

–   recomandare     – 22%

–   preţ                   – 20%

  1. serviciile turistice cele mai apreciate în România

– atracţii şi muzee

– pensiune completă

Din analiza acestor date am conceput un produs turistic forfetar sub formă de circuit turistic în care se vor combina mai multe forme de turism şi în care România va participa alături de alte ţări vecine precum: Ungaria, Bulgaria.Vom folosi ca mijloc de transport avionul şi autocarul pentru transportul turiştilor spre destinaţiile turistice. In România, produsul turistic va cuprinde vizitarea capitalei, Valea Prahovei, Transilvania şi vom folosi ca mijloc de agrement drumeţia montană. Serviciile turistice vor fi la preţuri accessibile iar cazările le vom alege în pensiuni turistice de 4-5 stele, pe cât posibil, cu pensiune completă sau demipensiune. Acest produs turistic va cuprinde pe lângă zonele cunoscute de către turiştii străini şi alte regiuni, acesta fiind un mijloc foarte bun de promovare a acestora.

Conceperea produsului turistic combinat

În baza cercetării de marketing pentru realizarea produsului turistic forfetar s-a desprins faptul că peste 60% dintre turiştii intervievaţi, consideră că România (ca destinaţie turistică) ar fi mult mai atractivă dacă ar fi inclusă într-un circuit turistic împreună cu ţările care o înconjoară: Bulgaria şi Ungaria.

În cele ce urmează vom prezenta un produs turistic forfetar care constă într-un circuit turistic în care vom combina turismul de litoral din Bulgaria cu turismul montan din România şi turismul cultural din Ungaria. Desigur, în cadrul turismului montan pe care îl vom prezenta în România, alături de drumeţia montană vom vizita şi obiective de interes cultural din zonele pe care le parcurgem, deci şi aici împletim turismul montan cu cel cultural.

Produsul turistic forfetar are ca temă turismul sportiv, împletit cu descoperirea obiectivelor turistice şi culturale din zona Transilvaniei şi din zona Munţilor Apuseni. Ţara Moţilor este o zonă deosebit de frumoasă, cu un potenţial natural insuficient valorificat, dar care oferă condiţii optime de practicare a drumeţiei montane şi a sporturilor de aventură, precum: parapanta, river-raftingul, escalada, mountain-biking etc.

În afara posibilităţilor de agrement sportiv, turiştii pot vizita obiective turistice cu o valoare culturală recunoscută peste hotare: Valea Prahovei, cu renumita staţiune montană Sinaia (Mânăstirea Sinaia, Complexul Peleş care cuprinde Castelul Peleş, Pelişorul, Foişorul, Corpul de gardă şi Economatul), oraşul Braşov (Biserica Neagră, Biserica Sf. Nicolaie din Scheii Braşovului, Cetatea Braşovului), oraşul Sibiu, (Muzeul Naţional Brukental, Turnul Sfatului, Turnul Dulgherilor, etc). Împletind formele de agrement sportiv (sporturile de aventură) cu descoperirea comorilor culturale ale regiunii se urmăreşte satisfacerea deplină a aşteptărilor şi nevoilor turiştilor, cu atât mai mult cu cât produsul turistic se adresează turiştilor străini.

3.1 Indicarea obiectivelor de vizitat

Produsul turistic forfetar este un sejur de 10 zile, repartizate astfel:

  • Bulgaria – 3 nopţi ( 4 zile) în Staţiunea Nisipurile de Aur de pe litoralul Mării Negre, la hotelul Perunika 3 stele, în sistem all inclusive;
  • România 2 nopţi (3 zile) dispuse astfel:

Sinaia           – 1 nopţi (1 zile)   – cazare Vila Anne Marie în sistem all inclusive

Alba Iulia     – 1nopţi (1 zile)   – cazare Pensiunea Voichita

  • Ungaria – 1 nopţi cazare la Budapesta Atlantic Hotel 3 stele

Transportul turiştilor la destinaţie se face cu avionul, pe ruta ţara de destinaţie a turiştilor – Varna (Bulgaria), apoi după sejurul de 4 zile pe litoralul bulgar, transport cu avionul pe ruta Varna (Bulgaria) – Bucureşti (România) iar apoi se realizează transferul cu autocarul de la Bucureşti pe tot circuitul prin România, inclusiv Ungaria, de unde întoarcerea spre ţara de destinaţie a turiştilor se realizează cu avionul din Budapesta (Ungaria). În afara serviciilor de bază, de cazare, masă şi transport se oferă şi o serie de servicii de agrement, constând, pe de o parte, în practicarea drumeţiei montane, iar pe de altă parte, în vizitarea unor obiective cultural-istorice din zonă.

Drumeţia montană se practică în grup, cu un ghid specializat vorbitor al unei limbi de circulaţie internaţională, respectându-se anumite reguli şi instrucţiuni.

Concluzii şi propuneri

Un produs turistic bine realizat, pe bază de cercetari, poate influenţa dezvoltarea unei zone defavorizate prin:

  • atragerea unui flux de turişti străini în zonă;
  • modernizarea şi extinderea infrastructurilor: cazare, alimentaţie, transport astfel încât să nu afecteze mediul natural existent;
  • crearea de noi locuri de muncă şi dezvoltarea resurselor umane locale prin perfecţionarea angajaţilor;
  • păstrarea continuităţii tradiţiilor, obiceiurilor şi valorilor spirituale din zonă.

Produsul turistic creat s-a realizat pe baza preferinţelor turiştilor , exprimate în cercetarea analizată, ceea ce ar trebui să asigure fluxul turistic în zonele promovate de produsul respectiv şi un înalt grad de satisfacţie al turistului.

Calitatea şi competitivitatea produselor turistice contribuie la dezvoltarea şi menţinerea unui turism durabil.

Dintre propuneri vom menţiona următoarele:

  • informarea şi conştientizarea agenţiilor de turism şi touroperatorilor privind importanţa creării unor produse turistice competitive care să determine realizarea unui turism durabil în zonă;
  • implicarea statului prin acordarea unor facilităţi agenţiilor de turism care promovează astfel de produse turistice româneşti în zone defavorizate din punct de vedere economic;
  • angajarea de către touroperatori şi agenţiile de turism a personalului specializat, care să aibă studii superioare în domeniu.

BIBLIOGRAFIE

  1. Commission of the European Communities, (2003), “Basic orientations for the sustainability of European tourism”, Communication from the Commission, Brussels;
  2. Commission of the European Communities, (2006), “A renewed EU Tourism Policy: Towards a stronger partnership for European Tourism”, Communication from the Commission, Brussels;
  3. Holden, A. (2000), “Environment and Tourism”, Routledge, London;
  4. Ispas, A. (2007), “Imaginea României ca destinaţie turistică”, în Revista Convorbiri Economice, nr. 4/aprilie 2007, p.48-53.
  5. Stănciulescu, G. (2004), “Managementul turismului durabil în centrele urbane”, Ed.Economica;
  6. Verheugen, G., (2005), ”A renewed EU Tourism Policy: Towards a stronger Partnership for European Tourism”, speech, Malta;
  7. wto, “Tourism Vision 2020
  8. mturism.ro/studii/studii internaţionale

ANEXA

CHESTIONAR

În vederea efectuării unui studiu privind realizarea unui produs turistic forfetar combinat în România, vă rugăm să aveţi amabilitatea de a răspunde la următoarele întrebări.Vă asigurăm că, corectitudinea acestora este de mare importanţă pentru reuşita cercetării!

  1. Aţi mai vizitat România până acum ?

          □   NU   (Treceţi la întrebarea nr. 3)

□   DA   (Treceţi la întrebarea următoare)

  1. Câte vizite aţi mai făcut în România ?

         ……………………………………………………………………….

       3. Care este motivul principal al actualei vizite ?

□   Recreere/ Vacanţă

□   Afacere / Conferiţă / Profesional

□   Vizită la prieteni şi rude

□   Altul (student, religie,etc)…………………………

  1. Alături de această vizită, mai vizitaţi şi alte orașe/ţări ca făcând parte din această călătorie ?

             □   DA

□   NU   (mergeţi la întrebarea 7)

  1. Care sunt orașe/ţări pe care le vizitaţi ?

         …………………………………………………………………………………………

     6. Care din următoarele regiuni le-aţi vizitat în România ? ( sunt posibile mai multe

             răspunsuri)

             □   Banat şi Crişana ( Timişoara,etc)                                □   Munţii Carpaţi

□   Bucovina                                                                          □   Moldova

□   Bucureşti                                                                         □   Muntenia şi Oltenia

□   Dunărea şi Delta Dunării                                               □   Transilvania (Braşov, Sibiu)

□   Litoralul românesc                                                         □   Altele (care)…………….

□   Maramureş

    7. Cine v-a organizat această călătorie ?

            □   Touroperatori străini/ Agenţii de turism străine

□   Touroperatori autohtoni / Agenţii de turism autohtone

□   Pe cont propriu

   8. Care a fost motivul principal pentru care aţi ales Hunedoara / Alba Iuli pentru această călătorie ? (se acceptă mai multe variante de răspuns)

 □ Relaţii de afaceri                                                             □   Inspirat de reclama la tv sau radio

□ La recomandarea unei agenţii de turism                      □ Participarea la o activitate specifică                                                                                                                                      

□   Vizitarea unui prieten sau rudă                                    □   Recomandarea prietenilor/ rude

   Inspirat dintr-o carte/ ghid de călătorie                     □   Vizită neprevăzută

□   Inspirat de un ziar                                                          □   Nici un motiv special

   9. V-aţi gândit să vizitaţi şi alte ţări în afară de România ?

□   Da

□   Nu (se trece la întrebarea 13)

   10. Care sunt ţările pe care v-aţi gândit să le vizitaţi ?

  ………………………………………………………………………………………………………………………………

    11. Care sunt factorii care v-au făcut să alegeţi România înaintea altor ţări ? (sunt acceptate mai multe variante de răspuns)

         □   Accesibilitate                                                                 □   Preţul

□   Activităţi sau atracţii specifice României                  □   Recomandările

□   Curiozitate                                                                     □   Siguranţă

□   Acces uşor la informaţii de călătorie                          □   Alţii (care)……………….

  12. Dacă este prima dvs. vizită în România, care sunt imaginile pozitive care v-au rămas în  minte despre această ţară ?

………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………….

    13. Dacă este prima vizită în România, care sunt imaginile negative care v-au rămas în minte despre această ţară ?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….     14. Care sunt atracţiile specifice pe care le știți în mod special despre România ? (se acceptă răspunsuri multiple)

          □   Peisajul natural                               □   Ecoturismul

□   Afacerile                                          □   Drumeţiile montane

□   Istoria României                             □   Cultura tradiţională românească

□   Legenda Dracula                             □   Altul (care)………………………..

      15. Consideraţi o oportunitate, introducerea României într-un circuit turistic alături de   alte ţări vecine?

□   Da

□   Nu

     16. Ca o concluzie, cum consideraţi că a fost călătoria dvs. în această zonă ?

Excelentă     5     4       3       2       1       Foarte proastă

     17. Această călătorie a fost aşa cum vă aşteptaţi, sau v-a depăşit aşteptările ? (se acceptă un singur răspuns)

           □ Da                       □ Parţial                       □ Nu

      18. Veţi recomanda o vacanţă aici prietenilor dvs. şi familiei ? ( se acceptă un singur răspuns)

 □ Da                       □ Poate                         □ Nu

       19. Veţi reveni pentru o vacanţă şi în următorii cinci ani ? (se acceptă un singur răspuns)

 □ Da                       □ Poate                          □ Nu

      20.Care este ţara / orașul dvs de reşedinţă ?

 . ……………………………………………………………………………………………………………………………….

      21. Vârsta dvs. este inclusă în intervalul ?

            □ 15 – 19 ani                                 □ 40 – 49 ani

□ 20 – 29 ani                                 □ 50 – 59 ani

□ 30 – 39 ani                                 □ 60 ani şi peste

       22. Sexul :

          □ Feminin

□ Masculin

     23. Vă rugăm să ne spuneţi care este ultima şcoală absolvită de către dvs.?

□ Şcoala generală               □ Şcoala profesională                    □ Şcoala posliceală

□ Liceu                                 □ Facultate sau studii postuniversitare

24. Călătoriţi singur sau însosiţi ?

        □ Singur                                                 □ Însoţit

25. Ce tip de unitate de cazare preferaţi ?

        □ Hotel de 4 -5 stele                              □ Pensiuni turistice

□ Hotel de 1 – 3 stele                             □ Campinguri

□ Motel                                                     □   Altele (care)…………………………

 

Vă mulţumim pentru colaborare !

 

         

          

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *